ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA: PERCEPŢII ȘI INTERPRETĂRI

1. Importanța științei pentru dezvoltarea societății este o axiomă incontestabilă. Devenind un factor social relevant, știința a cucerit un statut particular în contextul socio-cultural actual, iar gradul de avansare a nivelului cunoașterii științifice a devenit un indicator concludent al evoluției societății. Este evident faptul că nu se găsește azi vreo țară pe globul pământesc în care ar fi contestată importanța științei pentru dezvoltarea societății.

2. O astfel de percepție a rolului major al științei este confirmată multiplu, inclusiv, prin sprijinul acordat de guverne desfășurării cercetărilor și sporirea volumului finanțării alocate pentru sfera științei și inovării, precum și prin imaginea favorabilă a activității științifice, ilustrată de datele sondajelor sociologice.
Constatăm drept importantă, în acest context, referința la particularitățile percepției de către populație a sferei științei, această percepție fiind o premisă pentru șansele viitoarei evoluții a sferei respective. Astfel, conform unui studiu privind percepția asupra științei și carierei științifice în 10 țări (2009), 84% dintre persoanele chestionate au afirmat că știința contribuie la îmbunătățirea vieții lor de zi cu zi[1] . Este o apreciere categoric favorabilă a științei. Date similare au fost prezentate și în cadrul unui alt studiu, STISOC, efectuat în România: peste trei sferturi dintre respondenți au confirmat că ştiința şi tehnica sunt soluția pentru dezvoltarea industrială a țării şi sprijină investițiile publice în cercetarea fundamentală şi în cercetarea pentru dezvoltarea tehnologiei[2].

3. De menționat că și în societatea moldovenească sunt înregistrate, în general, atitudini pozitive față de știință. La finele anului 2010, Institutul Integrare Europeană și Științe Politice al Academiei de Științe a Moldovei a efectuat, în premieră pentru Republica Moldova, un studiu care avea scopul să pună în evidență opiniile și atitudinile populaţiei faţă de ştiinţă, să testeze nivelul de informare a societății şi interesul cetăţenilor pentru acest domeniu de activitate[3].

4. Rezultatele investigației au permis constatarea faptului, că, în general, avem un ,,public receptiv faţă de ştiinţă”, care evaluează pozitiv ştiinţa şi rezultatele ei şi îi acordă o importanţă deosebită în dezvoltarea societăţii (3/4 sau 75% din populaţia adultă chestionată). Studiul denotă, de asemenea, că preponderent, societatea moldovenească are o părere favorabilă despre activitatea cercetătorilor ştiinţifici din Moldova, considerând că ei îşi fac datoria bine (33%) sau chiar foarte bine (16%), iar rezultatele obţinute de ei în domeniul ştiinţei satisfac în mare (41%) şi foarte mare măsură (16%) nevoile de dezvoltare a ţării noastre. Din aceste considerente, cea mai mare parte a populației adulte (76%), își exprimă acordul cu faptul, că cercetarea ştiinţifică care completează nivelul de cunoaştere este necesară şi ar trebui susţinută de guvern. În acest context, considerăm oportună și opinia personalului ştiinţific academic şi universitar, care în proporție de 70 la sută susțin, că rezultatele obţinute de ei în domeniile în care activează corespund în mare măsură nevoilor de dezvoltare a societăţii şi cu succes ar putea fi aplicate în practică. Potrivit rezultatelor studiului, populaţia aşteaptă cel mai mult de la cercetătorii moldoveni ca ei să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, la ameliorarea sănătății publice, la îmbunătăţirea calităţii alimentelor şi la protecţia mediului ambiant, adică, populaţia doreşte ca ştiinţa să se implice în modul cel mai activ la soluţionarea celor mai stringente probleme cu care se confruntă societatea şi care au un impact direct asupra nivelului de trai şi calităţii vieţii oamenilor. Relevant e și faptul, că aproximativ 70 la sută din populație are convingerea, că în viaţa lor de zi cu zi este important să cunoască ceva despre ştiinţă, fapt care poate fi interpretat ca pozitiv.

5. Totodată, studiul relevă și mari carențe la capitolul nivelul de informare a populației despre activitatea pe care o desfăşoară Academia de Ştiinţe. Astfel, circa o jumătate din populaţie consideră că Academia de Ştiinţe este o instituţie ce contribuie preponderent la aplicarea rezultatelor ştiinţifice în practică, circa o cincime califică Academia de Ştiinţe ca o reţea de instituţii de cercetare şi doar 5% dintre persoanele adulte percep Academia de Ştiinţe ca un centru coordonator al ştiinţei în Republica Moldova. Faptul, că Academia de Ştiinţe este concomitent și un centru coordonator al ştiinţei în Republica Moldova, și o reţea de instituţii de cercetare, precum şi o instituţie ce contribuie la aplicarea rezultatelor ştiinţifice în practică cunosc doar o cincime din populație.

6. Astfel, în baza rezultatelor studiului sociologilor de la IIEȘP, conchidem că, atât din partea Academiei de Ştiinţe, cât și din partea altor actori sociali sunt necesare activități concrete care ar contribui la creşterea nivelului de informare a populaţiei despre ştiinţă. Necesitatea unor asemenea activități este determinată de faptul că, într-o societate a cunoaşterii, în care statului îi revine un rol important în susţinerea cercetării ştiinţifice, mai ales prin finanţare, este foarte important ca să fie identificate acele arii de interes pentru public, care conturează sprijinul sau, dimpotrivă, respingerea sa faţă de anumite politici privind ştiinţa. Cu atât mai mult că, politicile publice privind ştiinţa şi aplicarea lor sunt, în cea mai mare parte, finanţate din fonduri publice. Pe cât de suficientă este conștientizarea de către publicul nostru a necesității de a investi în cercetarea ştiinţifică, aceasta ar fi întrebarea la care trebuie obținut un răspuns clar.

7. Pe de altă parte, este esenţial să fie identificate în structura populaţiei acele categorii care manifestă interes şi atitudini pozitive faţă de cercetarea şi cunoaşterea ştiinţifică pentru a susţine şi a consolida aceste orientări. De asemenea, este important să cunoaştem şi grupurile care au un interes mai redus sau care deloc nu manifestă interes faţă de ştiinţă, pentru a conlucra cu aceste categorii de populaţie. Astfel, problema rezidă nu numai în importanţa investiţiilor publice în ştiinţă, prin care s-ar asigura dezvoltarea economică şi socială, dar şi în necesitatea de a creşte interesul, înţelegerea şi utilizarea ştiinţei de către public. În acest sens, ştiinţa are obligaţiunea directă de a-și aduce contribuția la sporirea gradului de alfabetizare ştiinţifică a societăţii, la o înţelegere mai bună din partea publicului a avantajelor utilizării ştiinţei, deoarece, după cum arată cercetările întreprinse, cu cât nivelul de cunoaştere ştiinţifică a societăţii este mai mare, cu atât atitudinile sale faţă de ştiinţă sunt mai favorabile, iar sprijinul acordat ştiinţei este şi mai mare.

8. Considerăm binevenite dezbaterile publice care ar viza problematica științifică de interes general, investigată de cercetătorii științifici, familiarizând publicul larg (sau pe categorii, inclusiv jurnaliștii, studenții ș. a.) și reducând din acea distanță care există între sfera științifică și cea publică. Valorizarea raportului știință – societate poate fi efectuată prin intermediul susținerii unor inițiative, gen zile ale ușilor deschise, zile ale informării, lecturi academice pentru publicul larg ș.a. Există și alte posibilități: festivaluri ale științei, mese rotunde, activizarea colaboratorilor muzeelor științifice etc. Maxima deschidere a sferei științifice spre societate trebuie să constituie un slogan pentru cercetătorii științifici, orientat spre stabilirea consensului cu populație în aprecierea activității științifice și în ajutorul acordat dezvoltării domeniului, și nu blocării lui în baza insuficientei informări sau din atitudini negativiste preconcepute.

9. Rolul mass-media în această ordine de idei este unul important. Reprezentările despre știință, în multe privințe se configurează în societate în baza mesajelor mediatice. Atunci când aceste mesaje prezintă în mod deformat adevărurile științifice sau adevărurile despre știință și activitatea științifică (inclusiv problemele finanțării și organizării științei), promovează impresiile și reprezentările artificiale, conștiința socială se confruntă cu o interpretare contradictorie a proceselor reale. Informarea corectă a publicului larg asupra realizărilor obţinute de cercetătorii din republică trebuie să devină o datorie de onoare a mass-media, contribuind astfel la înţelegerea rolului ştiinţei în societate şi a problemelor celor care activează în sfera cercetării ştiinţifice.

[1] http://stiri.rol.ro/Studiu-privind-perceptia-asupra-stiintei-in-lume-481212.html.
[2] Publicul și știința. Ştiință şi societate. Interese şi percepții ale publicului privind cercetarea ştiințifică și rezultatele cercetării. Raport de cercetare. – București, 2010.
[3] Victor Moraru, Valeriu Mîndru (coordonatori). Reforma în sfera științei și inovării: studiu sociologic. Chișinău: Știința, 2010.

Comments are closed.