Rezoluția Mesei rotunde cu genericul „Sectorul asociativ și factorul decizional: realități, probleme, perspective”

REZOLUŢIA

Mesei rotunde cu genericul „Sectorul asociativ și factorul decizional:

realități, probleme, perspective”,

Chişinău, 24 octombrie 2013

            La această manifestare ştiinţifică au prezentat rapoarte dr. Ion Rusandu „Societatea civilă: dimensiuni axiologice și politice” și dr. Galina Rogovaia „Моральная консолидация гражданского общества в построении демократического государства” („Consolidarea morală a societății civile în constituirea statului democratic”). Au fost prezentate, de asemenea, comunicări de către cercetători ştiinţifici, profesori universitari, doctoranzi, reprezentanţi ai autorităţilor publice, experţi ai unor ONG-uri şi reprezentanţi mass-media.

            În cadrul discuţiilor efectuate au fost elucidate probleme ce ţin de: democratizare ca fundament al consolidării și funcționalității societății civile; instituțiile guvernării și evaluarea politicilor de sprijinire a democrației; societatea civilă și consolidarea democratică; responsabilizarea puterii publice și societății civile în țările aflate în schimbare; societatea civilă și dezvoltarea instituțională a Republicii Moldova; cooperarea statului cu societatea civilă în contextul integrării europene a Republicii Moldova; impactul sectorului asociativ asupra actului de guvernare din Republica Moldova; buna guvernare și oportunități de fortificare a societății civile din Republica Moldova; procesul democratic și reactualizarea clivajelor sociale și politice: probleme și oportunități; impactul culturii politice democratice în devenire, a valorilor multiculturale şi etico-morale asupra asigurării coeziunii sociale, aceste şi alte aspecte fiind discutate în contextul integrării europene care este o prioritate strategică a Republicii Moldova.

            Alături de evaluări de ordin teoretico-metodologic, au fost expuse unele sugestii şi recomandări:

  • Pentru ca societatea civilă să reprezinte un mijloc de supraveghere şi control asupra statului, precum şi un instrument prin care acesta ar fi presat să realizeze reforme mai profunde și mai consistente, este necesar de perfectat cadrul normativ juridic referitor la activitatea sectorului asociativ și mai întîi de toate a Legii cu privire la asociațiile obștești  din 17 mai 1996 (cu modificările ulterioare), precum și adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a unei legi (ar putea fi numită convențional Asambleea Civică) care ar oferi structurilor asociative un instrumentariu mai eficient de implicare în viața social-politică și economică, iar entităților de tip think-tank posibilitatea de a expertiza norme și acte legislative elaborate în calitate de proiect.
  • Luînd act de existența în continuare a unor probleme ce țin de dimensiunea comunicațională a autorităților publice cu societatea civilă, ar fi oportun de urgentat crearea structurii guvernamentale responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, mecanism prevăzut în Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012–2015 adoptată de către Legislativ la 28 septembrie 2012,  – Unitatea Responsabilă de Cooperare cu Societatea Civilă, care ar întruni reprezentanţi din partea Executivului şi ai societăţii civile.
  • Din motivul ca mecanismele instituționale de interacțiune dintre puterea politică și societatea civilă să fie lucrative, ar fi cazul ca unele responsabilități în procesul decizional și realizarea unor decizii de interes național și/sau local să fie transferate de către Guvern unor segmente responsabile ale sectorului asociativ, cu precădere membrilor celor două consilii de pe lîngă Executiv din partea societății civile (Consiliului Național pentru Participare și Consiliul Comun de Parteneriat), fapt care va asigura creșterea statutului membrilor ONG-urilor în cadrul structurilor guvernamentale nu numai prin rolurile de consultanță, ci ar deveni realmente responsabile în implementarea hotărîrilor adoptate în comun.
  • Deși în ultimii ani cooperarea cu societatea civilă reprezintă o componentă importantă a activităţii organului legislativ, exprimată printr-un dialog dintre părți (întîlniri de lucru, forumuri, seminarii etc.), pe probleme de interes comun (lupta împotriva corupţiei, reducerea birocraţiei, promovarea practicilor etice la nivel multisectorial), crearea pe lîngă Parlament a unei structuri specializate privind parteneriatul cu societatea civilă în procesul decizional ar deveni un mecanism sigur de interacțiune dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile în procesul decizional.
  • Pornind de la imperativul politic naţional – integrarea europeană, este strict necesar accelerarea proceselor de transformare profundă și modernizare democratică a tuturor segmentelor sferei economice, sociale şi politice conform valorilor şi standardelor europene.
  • Identificarea şi aplicarea unor mecanisme noi pentru sporirea ponderii comunităţii ştiinţifice şi a societăţii civile în consultarea factorilor de decizie.

Comments are closed.