OPINIILE CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA ÎN AJUNUL SCRUTINULUI PARLAMENTAR

OPINIILE CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA ÎN AJUNUL SCRUTINULUI PARLAMENTAR

 La începutul anului electoral 2014 ne propunem o analiză multiaspectuală a datelor obținute în investigațiile sociologice de  teren  efectuate de Secția Cercetări Sociologice a Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AȘM în cadrul sondajelor de opinie.

Scopul studiului nostru este de a evidenția relațiile din mediul social, a stabili interdependența proceselor economice, politice și sociale, precum și a influenței caracteristicilor social-demografice și personale asupra orientărilor politice și sociale ale populației.

 

Contextul social-economic al modului de viață în 2013

 Modul de viață influențează comportamentele, atitudinile indivizilor, felul lor de a proceda în anumite situații. Mediul social-economic este determinant pentru modul de viață și formarea opiniilor indivizilor, iar prin urmare și pentru procesul decizional al grupurilor sociale. Anul 2013 s-a dovedit a fi un an al creșterilor  economice. Produsul intern brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut cu 9% în comparație cu anul 2012. S-a majorat valoarea adăugată brută în sectorul de bunuri. O creștere semnificativă a fost înregistrată în agricultură. A crescut volumul impozitelor pe produse colectat la bugetul public, fapt ce ne dovedește creșterea capacităților de consum al gospodăriilor populației. Schimbările în economie acționează lent asupra schimbărilor sociale. Opțiunile economice, sociale, politice ale populației poartă expresia cumulativ calitativă a schimbărilor economice. În 2013 ele ne dovedesc îmbunătățiri nesemnificative la indicatorii ce țin de asistența medicală, politica externă, știință și învățământ. Cu toate acestea, cercetările efectuate ne dovedesc că circa 30% din populația RM se autoidentifică în stratul social ce duce permanent lipsuri, adică se află la limita sărăciei. Diagrama din Fig. 1 ne demonstrează modul  cum populația se autoclasează în ierarhia diferențierii sociale.

 

Download (DOCX, 192KB)

Fig. 1 Autoidentificarea populației în diferențierea ei socială

Rezultatele cercetărilor desfășurate în 2013 în cadrul Proiectului instituțional ”Evoluția stratificării sociale în condițiile transformării societății și perspectivei de Integrare Europeană a Republicii Moldova” ne dovedesc că populația este derutată de raportul dintre cei bogați și cei săraci. Au fost studiați factorii care contribuie la diferențierea populației în straturi, aceștia fiind: veniturile, averea, accesul la putere, nivelul de informare, studiile ș.a. După veniturile obținute, respondenții se autoidentifică în felul următor: 1% – grupul social alcătuit din oameni foarte bogați (care au tot ce le trebuie, fără restricții de consum), 13% – grupul social de sus (oameni înstăriți, dar care nu-și permit procurarea obiectelor de lux), 48% – grupul social de mijloc (oameni nu prea înstăriți, nevoiți să facă mereu economii), 23% – primul grup social de jos (oameni prost asigurați, care duc lipsa celor necesare), 11% – al doilea grup social de jos (care are un nivel de trai scăzut și se află la limita supraviețuirii), 4% – grupul social alcătuit din oameni foarte săraci (care permanent duce lipsa celor necesare). Oamenii săraci reprezintă cea mai vulnerabilă categorie a societății. Ei sunt expuși sub- nutriției, depravării, au acces limitat la serviciile de sănătate, sunt dezavantajați în ceea ce privește infrastructura fizică, utilitățile publice, condițiile de locuit. Statusul social al săracilor, așteptările individuale, competența socială a acestor grupuri îi face să fie ușor influențabili, însă tot ei sunt decepționați permanent. Potrivit studiilor efectuate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, viața trăită la limita sărăciei presupune dezvoltarea unor moduri de viață particulare, un comportament axat pe reinterpretarea realității într-o manieră proprie. Într-o societate cum este în RM, unde straturile sociale sunt în proces de formare, perceperile cetățenilor, opțiunile lor sunt legate direct de starea economică, de accesul la bunurile sociale. În studiul sociologic ”Anul 2013 în opțiunile populației Republicii Moldova” la întrebarea generală ”Cum a fost pentru Dumneavoastră anul 2013 în comparație cu 2012?”  mai mult de 1/3 (36%) au menționat că anul 2013 a fost mai greu decât 2012. Aproape o jumătate (48,5%) n-a sesizat nici un fel de schimbări şi doar pentru 15 la sută anul 2013 a fost mai uşor decât cel precedent. În Tabelul 1 vă prezentăm  dinamica schimbărilor care s-au produs în viața societății pe parcursul ultimilor doi ani: 2012-1013.

Tabelul 1.   Schimbările în viața societății pe parcursul anilor 2012-2013

Foarte  bune Bune Nici bune, nici rele Rele  Foarte rele Nu ştiu
1.  În sfera economică a  satului

2,2

13,5

38,7

27,8

3,4

14,4

2.  În sfera economică a oraşului 

0.7

12,7

38,5

15,9

8,2

24,0

3.  Politica internă

2,9

9,5

15,1

40,3

18,7

13,4

4.  În ştiinţă

2,2

15,4

39,3

18,7

4,3

20,2

5.  În învățământ

1,2

15,8

37,1

24,8

6,6

14,5

6.  În cultură

3,7

18,6

35,2

16,1

5,5

20,9

7.  În medicină

3,4

16,9

35,0

17,2

8,0

19,5

8.  Politica externă

4,7

15,2

28,1

19,9

    10,4

21,7

9.  Combaterea corupţiei

2,3

8,5

23,0

31,0

29,7

5,5

10. În soluţionarea conflictului transnistrean

3,4

11,2

11,7

44,9

    21,0

7,8

O analiză sumară a datelor ne dovedește: 66% dintre respondenţi apreciază negativ schimbările care s-au produs pe parcursul ultimilor doi ani în soluţionarea conflictului transnistrean, 61% – în combaterea corupţiei, 59% – în domeniul politicii interne.  Cele mai vizibile schimbări au fost sesizate în domeniul culturii – 23%, politicii externe şi  în medicină– 20%, în domeniul ştiinţei – 18%, educaţiei – 17%. În anul 2013 îngrijorările populației rămân neschimbate în comparație cu 2012.

Cel mai mult alarmează populaţia următoarele probleme: creşterea preţurilor la produsele alimentare și la serviciile comunale – 73%, sărăcia, salariile şi pensiile mici – 69%, corupţia funcţionarilor – 31%. Aceste subiecte s-au plasat pe primele trei poziţii, conform răspunsurilor intervievaţilor noștri.  Astfel, 47% dintre ei au semnalat că preţurile mari constituie cea mai gravă problemă a acestora. Pentru încă 17% problema dată se află pe poziţia secundă, pentru 9% – pe poziţia a treia. Prin urmare, aproape 7 respondenţi din 10 au specificat că tema prețurilor este actuală pentru ei (într-o măsură mai mare sau mai mică). Cercetarea noastră demonstrează din nou că oricare ar fi modalitatea de formulare a întrebărilor ce vizează problemele îngrijorătoare pentru populaţie, mereu în prim-plan iese sărăcia, asigurarea insuficientă materială şi corupţia funcţionarilor de toate nivelurile.

Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic cu privire la caracterul modificărilor situaţiei economice a propriei familii peste un an de zile. Aproape fiecare a cincea persoană (19%) consideră că peste un an familia ei va trăi mai bine, 4% – mult mai bine. 20% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile lor o vor duce mai rău, 6% – foarte rău. Deşi aproximativ o jumătate dintre respondenţi (51 la sută) n-a fost în stare să răspundă clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor peste un an, totuşi în rândul celor care au răspuns cu certitudine se observă o parte impunătoare de persoane optimiste. Speranţele unei vieţi mai bune a familiilor lor în viitor sunt proprii mai mult bărbaţilor, persoanelor cu studii superioare, tinerilor şi, bineînţeles, celor a căror situaţie materială este bună deja astăzi. Și totuși, respondenţii nu sunt îndeajuns de coerenţi în gândirea lor: o mare parte dintre aceştia consideră că ţara se dezvoltă pe un  făgaş greşit, dar speră la un viitor mai bun.

Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic cu privire la schimbarea vieţii în Republica Moldova peste 2 ani de zile. Aproape fiecare a doua persoană (49%) speră la o viaţa mai bună. Totodată, 32% din cei chestionaţi sunt de părere că viaţa în Republica Moldova peste 2 ani de zile va fi puţin mai rea, 19% – foarte rea.

În concluzie constatăm că pe parcursul anilor 2012-2013 în viața economică a Republicii Moldova s-au produs schimbări pozitive, respondenții consideră că cel mai important sunt rezultatele bune din agricultură. O pătrime dintre moldoveni consideră că anul 2013 este anul redresării economice, a revenirii la starea normală de lucruri. Succesele obținute comunică populației un anumit grad de optimism. Majoritatea respondenţilor (55%) n-ar părăsi  Republica Moldova pentru nimic în lume, 18% – ar pleca să locuiască permanent în una din ţările occidentale, 13% – ar pleca în oricare altă ţară din lume şi doar 7% – ar prefera să plece în una din ţările CSI.

Studierea răspunsurilor ne confirmă că populaţia pledează univoc pentru crearea a noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei şi sporirea în baza acesteia a bunăstării cetăţenilor; mărirea pensiilor şi a salariilor; controlul asupra creşterii preţurilor la mărfuri de primă necesitate; reducerea tarifelor la serviciile comunale; necesitatea consolidării ordinii în ţară, menţinerea păcii şi a bunei înţelegeri între oameni, reducerea nivelului de criminalitate, combaterea corupţiei, îmbunătăţirea situaţiei în domeniul învăţământului, ştiinţei, culturii și medicinii, îmbunătăţirea stării sanitare a localităţilor, realizarea consensului social-politic, consolidarea cooperării între forţele politice din societate, restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, soluţionarea conflictului transnistrean.

Încrederea în instituțiile sociale, politice, în lideri și mecanismele electorale

Instituțiile politice se ocupă de cucerirea, menținerea și exercitarea puterii. Instituțiile politice asigură funcțiile instituțiilor sociale. În categoria instituțiilor politice intră Parlamentul, guvernele, președinția, partidele politice. Rezultatele cercetărilor noastre ne demonstrează că interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din RM continuă să fie destul de scăzut. Doar 19% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 5% – sunt foarte interesaţi, 19% – puţin se interesează de politică, iar alte 17% – nu  se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este cu mult mai avansat decât a celor interesaţi. Doar fiecare al zecelea intervievat a fost de părerea că în RM nimănui nu-i este frică să-şi exprime deschis convingerile politice, 26% au opinat că majorităţii îi este frică, 34 % – că multora le este frică, 25% – că unora le este frică, 5% din respondenţi nu şi-au format o opinie în acest sens.

Populația manifestă cea mai mare încredere în biserică (ca și în anii precedenți), deși numărul respondenților care au dovedit foarte multă încredere și oarecare încredere în biserică în anul 2013 a scăzut în comparație cu anul 2012, când încrederea în biserică, într-o măsură mai mare sau mai mică, era 82%. Motivația poate fi în implicarea bisericii în manifestări politice (vizita la Chișinău a Patriarhului Bisericii Ruse  Khiril și declarațiile Preasfinției Sale vizavi de opțiunea europeană a RM, luarea de cuvânt în fața ”poporului transnistrean”). Evaluarea încrederii în instituțiile sociale și politice ale statului pe categorii este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2.  Încrederea populației în instituțiile sociale și politice ale RM în anul 2013  

 tă încredere aveţi ….?

 

Foarte multă încredere  Oarecare încredere  Nu prea am încredere  Nu am deloc încredere   Nu ştiu
1. Guvern

3,1

25,7

31,8

36,1

3,3

2. Parlament

1,3

17,5

40,3

37,5

3,4

3. Preşedintele ţării

2,2

17,4

38,5

36,7

5,2

4. Justiţie

1,2

13,0

42,8

37,4

5,6

5. Armată

6,7

35,4

29,9

23,4

4,6

6. Biserică

25,6

41,2

18,0

11,1

4,1

7. Primărie

4,6

43,1

30,9

19,1

2,3

8. Partide politice

1,7

14,3

39,6

39,7

4,7

9. Mass – media

8,1

43,3

27,6

15,8

5,2

10. Sistemul bancar

3,5

24,1

34,7

21,9

15,8

 Pe locul doi la acest compartiment s-a clasat presa. N-au îndoială în cuvântul scris 51% din cei intervievaţi (8% au încredere totală şi 43% – într-o anumită măsură). Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală. Au confirmat acest lucru 48% din respondenţi, dintre care 5% au încredere totală, iar ceilalţi 43% – într-o anumită măsură.

Referitor la mass-media. Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei este televiziunea – 91%, pe locul doi se situează radioul – cu 46% , pe locul trei reţeaua Internet – cu 43%. În continuare, în acest clasament figurează prietenii şi vecinii – 31%, presa scrisă – 30%, familia – 22%, zvonurile – 14%, colegii de serviciu – 13%, sondajele de opinie – 5%, biblioteca – 2% .

Majoritatea respondenţilor (60%) s-au arătat satisfăcuţi de posibilitatea de a fi informaţi corect din presă, 45% – de posibilitatea de a-şi exprima liber opiniile, 40% – de accesul la educaţie şi servicii de sănătate, 23% – de securitatea în spaţiul public şi siguranţa domiciliului, 21% – de respectul autorităţilor publice faţă de cetăţean, 18% – de egalitatea în faţa legii şi dreptul la justiţie corectă, 17% – de condiţii egale în activitatea de business, 16% – de drepturi şi garanţii sociale la nivel suficient, 15% – de  încrederea în viitorul copiilor.

Cât privește partidele politice, în RM nu există nici un partid care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. Cel mai înalt rating pe parcursul anului 2013 l-a dovedit Partidul Comuniştilor – 41% din respondenţi. Indicatorii pentru celelalte partide constituie: 25% – pentru Partidul Liberal Democrat, 17% – pentru Partidul Democrat, 13% – pentru Partidul Liberal, 12% – Partidul Socialiştilor, 9% – Mişcarea Populară Anti-mafie,  câte 7% – Partidul Liberal Reformator şi Partidul Popular din Republica Moldova, câte 6% –  Partidul Social-Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Acţiunea Democratică, câte 5% – Partidul Popular Creştin Democrat şi Partidul Muncii. Celelalte partide au fost creditate sub 5% de încredere a populației. Gradul de încredere nu este însă decizional pentru a lua decizii la urna de vot, el exprimă doar unele simpatii și opțiuni de moment  și poate să se schimbe sub influența tehnologiilor electorale aplicate în perioada alegerilor de către partidele politice.

Sistemele și mecanismele electorale asigură buna funcționare a unei democrații. Există o serie de relații latente între sistemul electoral și dezvoltarea economică, socială, politică care evidențiază calitatea sistemului electoral în raport cu calitatea vieții. Republica Moldova în prezent, avem un sistem electoral proporțional, care se organizează pe bază de listă de partid la nivelul unei singure circumscripții electorale ce reprezintă 101 mandate. După cum consideră unii cercetători acest sistem nu este făcut sa avantajeze alegătorii, ci este unul venit să reprezinte cât mai efectiv voința partidelor politice.

Cercetările sociologice ne dovedesc că ”amendarea sistemului electoral actual prin înlocuirea cu unul mixt pentru a asigura, pe de o parte, prezența aleșilor din teritoriu, iar pe de alta, de a consolida partidele, va stimula creșterea potențialului liderilor politici, va dezvolta competența, capacitatea de comunicare, controlul social asupra politicului. (Mocanu I., 2013)

Cercetarea atitudinii populației în 2013 față de alegeri și sistemul electoral ne dovedește că   mai mult de jumătate dintre respondenţi (51,1%) consideră că fraudele electorale influenţează  mult rezultatul final al alegerilor, 19,9% – foarte mult, fiecare a patra persoană intervievată – puţin, şi doar 3 la sută  consideră că fraudele electorale nu influenţează  deloc rezultatul final al alegerilor.

Putem conchide, că încrederea în instituțiile sociale este în corelație cu încrederea față de instituțiile politice și liderii lor. Populația consideră că certurile interminabile în sala de ședințe a Parlamentului, blocarea tribunii, violența manifestată de aleșii poporului sunt incompatibile cu cultura politică. Aceste manifestări trezesc apatia politică a alegătorilor. Printre cele mai importante evenimente ale anului 2013 pe locul 7 a fost plasată criza politică din RM din prima jumătate a anului, neînțelegerile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană -2; demisiile  Guvernului Filat și a Președintelui Parlamentului – Marian Lupu; oligarhizarea puterii.

Majoritatea respondenților consideră că șansele partidelor de stânga, care au aproximativ aceleași programe politice, vor spori dacă vor forma un bloc electoral comun la următoarele alegeri parlamentare, în timp ce 41 la sută dintre respondenți cred că cea mai bună soluție pentru componentele actualei coaliții Pro-Europene aflată la guvernare este ca fiecare partid să participe de sine stătător  la următoarele alegeri parlamentare.

Integrarea Europeană sau Euroasiatică

Fiecare al cincilea respondent consideră că dintre evenimentele anului 2013 cel mai important

este apropierea de Uniunea Europeană, dialogul cu structurile europene, vizitele înalților demnitari europeni în RM, parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană la Sammitul de la Vilnius.

Conform cercetărilor noastre, 71% din respondenţi consideră că ar trebui să fie mai bine informaţi despre efectele integrării Republica Moldova în Uniunea Europeană; 70% cred că autorităţile şi partidele politice au obligaţia să discute cu cetăţenii despre avantajele şi dezavantajele acestei integrări şi nu doar să speculeze politic pe aceste teme; 65% doresc să cunoască mai multe date concrete referitoare la proiectele europene realizate până în prezent. Totodată, oamenii sunt interesaţi să participe la discuţii privind avantajele de care vor beneficia în localitatea lor, odată cu apropierea de Uniunea Europeană (63%).

De asemenea, valori mari au rezultat şi pentru obţinerea cât mai rapidă de facilităţi la regimul de vize (65%), în timp ce doar 9% s-au pronunţat împotrivă, iar circa 25% nu şi-au format un punct de vedere faţă de acest subiect.

Respondenţii consideră că intrarea Republicii Moldova în UE va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă (58%), în timp ce o proporţie mult mai mică (23%) apreciază că ele se vor înrăutăţi,  iar 19% nu au format o opinie în acest sens.

În cazul în care respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa duminica următoare datei efectuării sondajului cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE, 46% dintre ei ar vota pentru, în timp ce 21% ar fi împotrivă,  20% nu şi-au exprimat  opţiunea, iar 13% nu ar participa la vot.

 În accepţia populaţiei rurale, Uniunea Vamală Euroasiatică poate să asigure dezvoltarea economică a satelor, pentru că Rusia poate cumpăra producţia agricolă din spaţiul rural, care ar putea fi vândută de Republica Moldova pe gaze la un preţ mai mic. Acesta este un mod de percepţie şi gândire conservator, ţărănesc din originile patriarhale ale satului moldovean.

Se remarcă faptul că populaţia nu cunoaşte realităţile social-politice sau economice aflate în raioanele din stânga Nistrului,  deşi în ultimii doi ani circa 70% din exporturile acestei regiuni au fost orientate către Uniunea Europeană, dar consideră că diferendul transnistrean poate fi soluţionat cu participarea atât a Federaţiei Ruse, cât şi a Uniunii Europene. Comparând rezultatele studiilor „Vox populinoiembrie 2013” cu cele din „Vox populi - iunie 2012”, constatăm că în această perioadă numărul euroscepticilor a crescut cu 4%, concomitent cu creşterea numărului de adepţi cu 3% ai Uniunii Vamale Euroasiatice.

Totodată a scăzut şi popularitatea partidelor politice aflate în coaliţia de guvernare sub denumirea „Alianţa pentru Integrare Europeană”. Astfel, în cadrul acestei Alianţe, Partidul Liberal Democrat din Moldova a scăzut cu 10,2% ; Partidul Democrat din Moldova – cu 4,1% iar ponderea Partidului Liberal a înregistrat o scădere de 5,8%.

Concluzii

Populaţia Republicii Moldova cunoaşte în mod sumar riscurile şi avantajele aderării la Uniunea Europeană. Sursele ei de informare pe această temă sunt: mass-media, în primul rând televiziunea, unde nu există ediţii speciale consacrate asocierii la UE. De la caz la caz alte surse sunt internetul, discuţiile cu prietenii sau cu oamenii apropiaţi.

 Cetățenii Republicii Moldova nu cunosc proiectele de dezvoltare a infrastructurii, de formare a unor întreprinderi mixte cu statele membre ale UE, realizate cu susţinerea ei, unele sub formă de granturi începând cu anul 2010, de când la guvernare se află coaliţia „Alianţa pentru Integrare Europeană”. A înţelege ce înseamnă în fapt integrarea europeană cu riscurile şi avantajele ei  nu este uşor. Pentru un asemenea demers este nevoie de un efort analitic şi de informare.

Interesele de grup, disputele guvernanţilor afişate public, corupţia justiţiei şi atragerea ei în scandaluri politice etc. au eclipsat calea europeană declarată de guvernanţi şi au minimalizat în perceperea populaţiei eforturile necesare unei asocieri europene. În aceste împrejurări și-au făcut loc acţiunile de dezinformare și manipulare în masă, de prelucrare a populaţiei.

Între timp, Republica Moldova a parafat acordul de asociere la Uniunea Europeană. În perioada următoare, coaliţia de guvernare urmează să conjuge eforturile şi împreună cu societatea civilă, cu ONG-urile din Republica Moldova să demonstreze în mod  practic că au capacităţi de organizare, de convingere, de atragere a populaţiei în procesele democraţiei participative pentru ca cetăţenii ţării să cunoască avantajele şi eventualele dezavantaje ale unei asocieri la UE.

În ipoteza  semnării Acordului de asociere și liber schimb cu UE, liberalizării regimului de vize pentru statele UE ar spori încrederea populației în partidele de orientare proeuropeană. Șansele lor să participe la guvernarea RM după scrutinul parlamentar sunt reale dacă în perioada de până la alegeri nu vor interveni factori destabilizatori ai vieții social-politice induși din exterior (provocări în raioanele de est ale RM; destabilizarea situației în UTA Găgăuz Yeri; escaladări extremiste).

 Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM

Ex. dr., conf. cercetător Victor Mocanu, dr., conf.univ. Andrei Dumbrăveanu

Comments are closed.