Susţinerea tezei de doctor în drept a dlui. Ionel Neculai POSTOLACHE

Se anunţă susţinerea tezei de doctor a pretendentului  Postolache Ionel Neculai, conducător ştiinţific: Popa Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar în Consiliul Ştiinţific Specializat D 18. 552.01 – 01 din cadrul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AŞM cu titlul tezei: „Raporturile  stat-cetăţean în România şi Republica Moldova”, la specialitatea: 552.01  Drept constituțional.

Susţinerea va avea loc la 13 iunie 2014, ora 14.00, pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 1, biroul 408.

Principalele publicaţii ştiinţifice ale autorului la tema tezei:

  • Postolache Ionel Neculai. Principii constituţionale în organizarea statului de drept.În: Conferința internațională științifico-ptactică: Promovarea drepturilor omului în contextul integrării europene:teorie și practică, ULIM, Chișinău, 9-10 iunie 2009, p. 386-393. (0,35 c.a.)
  • Ionel Neculai POSTOLACHE, Statul de drept din perspectiva raporturilor stat-cetătean.În: Conferinţa Internaţională științifico-practicîă din 22.05.2012. Teoria şi practica administrației publice, Academia de Adminbistrație Publică de pe lingă Președintele Republicii Moldova, Chișinău, 2012, p. 210-214,  (0,5 c.a.)
  • Postolache Ionel Neculai. Cadrul juridic al procesului participativ în România ți Republșica Moldova.În:Conferinţa Internaţională științifico-practicîă. Teoria ți practica administrației publicedin 20.05.2013,  Academia  de Administrație Publică de pe lingă Președintele Republicii Moldova, Chișinău, 2013, p. 322-325, (0,4 c.a.)
  • Postolache Ionel Neculai. Garanția drepturilor cetățenilor – element esențiual în raporturile stat-cetățean. În: Jurnalul Juridic Națăional:Teorie și practică, Chișinău, 2014, nr.1, p.27-31, (0,4 c.a.)

Problematica abordatăsoluţionată constă în identificarea modelelor de raporturi stat-cetăţean în democraţiile contemporane din perspectiva conceptuală a dreptului constitițional și în argumentarea necesității reformării legislației atât în domeniul drepturilor și îndatoririlor cetățenești, cât și în domeniul participativ în România și Republica Moldova, precum și a evaluării şi eficientizării cadrului normativ-juridic în domeniu

Conţinutul de bază al tezei. Introducerea inserează  argumentarea actualităţii temei investigate, stabilindu-se scopul şi obiectivele lucrării, determinându-se suportul metodologic, tehnico-ştiinţific, precum şi baza normativă, argumentându-se noutatea ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării, prezentându-se tezele supuse spre susţinere şi structura tezei. Primul capitol este unul introductiv şi conţine analiza şi sinteza doctrinelor ştiinţifice privind gradul de investigare a temei propriu-zise – raporturile stat-cetăţean în societăţile contemporane. În cadrul său s-a efectuat o analiză a materialelor ştiinţifice la tematezei: tratate, monografii, lucrări ştiinţifice etc. Capitolul 2 „Repere conceptuale cu privire la raporturile stat-cetăţean”,este analizat statul ca personificare a puterii publice, geneza şi evoluţia statului ca subiect al raporturilor cu individul. Un loc aparte este consacrat reflectării raporturilor stat-individ în teoriile politice contemporane, cu accent pe doctrina liberală şi social-democrată. Capitolul 3„Elemente structurale ale raporturilor stat-cetăţean”, este dedicat analizei cetăţeniei, concepută ca o legătură juridico-politică dintre stat şi individ, caracterizată prin plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor reciproce. Totodată au fost investigate minuţios drepturile politice ale cetăţenilor, ele reprezentând un element esenţial al raporturilor stat-cetăţean. Capitolul 4 „Raporturile stat-cetăţean din perspectiva democraţiei participative”, este dedicat analizei raporturilor stat-cetăţean în democraţiile participative, fiind investigate mecanismele de participare a cetăţenilor la procesul public decizional, constatându-se că pentru a realiza performanţe în consolidarea relaţiilor cu cetăţenii prin implicarea acestora în procesul decizional, statul trebuie să-şi dezvolte abilităţi generale de informare, consultare şi implicare activă a cetăţenilor în elaborarea politicilor publice.

Rezultate ştiinţifice înaintate spre susţinere: 1.Democraţia liberală contemporană construieşte raporturile stat – cetăţean prin opunerea dominaţiei şi constrângerii – dinspre stat către cetăţean, posibilităţii opunerii şi participării – dinspre cetăţean către stat; 2.Creşterea influenţei societăţii civile contribuie la acceptarea sporită de către stat a drepturilor cetăţenesti individuale şi la posibilitatea de contestare a acţiunilor cu caracter abuziv de orice fel şi de co-participare la exerciţiul puterii; 3.Îndatoririle fundamentale sunt acele obligaţii ale cetăţenilor, apreciate ca esenţiale de către societate pentru realizarea intereselor generale, inscrise în Constituţie şi asigurate în realizarea lor prin convingere sau, la necesitate, prin forţa de constrângere a statului; 4.În democraţiile contemporane raporturile dintre cetăţeni şi stat sunt percepute ca aflându-se între două extreme. La o extremă cetăţeanul este văzut ca suveran absolut, la altă extremă cetăţeanul este mai întâi membru al unei comunităţi politice naţionale ale cărei instituţii garantează drepturile şi libertăţile de care se bucură acest cetăţean. Din perspectiva primei viziuni, statul, ca întruchipare a puterii publice, este perceput ca o posibilă ameninţare la adresa libertăţilor individului; în al doilea caz, acesta este însăşi condiţia libertăţilor; 5.Participarea cetăţenilor la procesul decizional este o activitate importantă, care poate contribui la creşterea încrederii în guvernământ, la consolidarea democraţiei, la sporirea legitimităţii statului, la îmbunătăţirea politicilor publice, la extinderea fundamentelor pentru cetăţenia activă în societate.

Comments are closed.