Propunerile Academiei de Științe a Moldovei pentu Guvern la cele mai relevante provocări pentru Republica Moldova în 2015

2015-02-01
Nr. Provocări Acțiuni
1. „Calitatea” guvernării țării. Lipsa consensului pentru formarea noului guvern în termeni rezonabili, consecințele apărute privind aprobarea bugetului țării, politica valutară, sectorul financiar-bancar etc., neîndeplinirea promisiunilor electorale privind depolitizarea organelor de drept, mimarea reformelor în justiție, procuratură, toleranța corupției etc. poate genera nemulțumirea și frustrarea cetățenilor, detașarea partenerilor europeni, instabilitatea socială și politică. - aplicarea principiului meritocrației în promovarea pe scara ierarhică a funcționarilor din administrația publică centrală și locală, prin replicarea bunelor practici politice, manageriale și de guvernare europene;
- realizarea reformei administrativ-teritoriale, bazată pe principiile descentralizării și regionalismului;
- profesionalizarea funcționarilor din administrația publică centrală și locală, formarea culturii elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării programelor şi politicilor publice;
- asigurarea unui proces transparent, eficient, echitabil, durabil și fundamentat din punct de economico-financiar de elaborare a actelor legislative și normative conform rigorilor europene;
- transferarea către sectorului asociativ a unor responsabilități privind procesul decizional de interes național și/sau local.
2. Alegeri parlamentare repetate sau anticipate cu riscul unor derapaje radicaliste.  - dezvoltarea dialogului politic dintre partide și societatea civilă pentru sporirea gradului de răspundere a clasei politice;
- cooperarea autorităților cu societatea civilă în vederea sporirii încrederi societății față de instituțiile statului;
- implementarea cu bună credință a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și onorarea obligațiunilor asumate;
- implementarea unei strategii de informare corectă și sistematică privind procesul de integrare al Republicii Moldova, cu accent asupra costurilor și a beneficiilor eminente.
3. Alegerile locale și re(ne)confirmarea vectorului european la nivel de comunități.  - implicarea activă a cetățenilor în viața publică;
- asigurarea de către autoritățile de stat a campaniei electorale în limitele legalității și legitimității;
- întreprinderea măsurilor de profilaxie și contracarare a perturbărilor reale și/sau potențiale ale procesului electoral, inclusiv a ingerințelor din exterior.
4. Aprofundarea crizei în Federația Rusă cu impact asupra Republicii Moldova. Scăderea remitențelor din Rusia, revenirea acasă a migranților moldoveni, efectul continuu al embargoului rusesc. Criza din Federația Rusă, complimentată cu repoziționarea Ucrainei vis-a vis de așa-zisa rmn, poate contura unele oportunități pentru soluționarea conflictului înghețat și reintegrarea raioanelor de est în spațiul social, economic și juridic al Republicii Moldova.  - extinderea dialogului cu autoritățile din Federația Rusă privind identificarea soluțiilor pe marginea problemelor bilaterale;
- elaborarea unui program național de încurajare a antreprenoriatului în vederea asigurării creșterii economice sustenabile și creării locurilor de muncă bine plătite;
- atragerea investițiilor străine în economia națională și promovarea exporturilor în spațiul european.
5. Războiul din Ucraina. Pericolul de extindere a focarului alimentat de ambițiile expansioniste ale Federației Ruse.  - aprofundarea cooperării cu Ucraina și cu misiunea EUBAM pe subiecte privind securizarea frontierei moldo-ucrainene, în special pe segmentul transnistrean;
- intensificarea operațiunilor de monitorizare și control la frontiera moldo-ucraineană, în special în apropierea zonei de securitate din estul Republicii Moldova;
- susținerea pozițiilor oficiale ale Uniunii Europene privind conflictul armat din estul Ucrainei;
- reformarea Armatei Naționale profesionalizarea militarilor, asigurîndu-se un grad sporit de mobilitate şi interoperabilitate.
6. Neutralitatea Republicii Moldova în contextul crizei regionale. Secesiunea raioanelor de est, existența unor structuri armate ilegale și staționarea forțelor militare străine.  - identificrarea unor alternative de asigurare a securității naționale din perspectiva aprofundării cooperării în domeniul politico-militar cu Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană în vederea modernizării sectorului național de securitate.
7. Escaladarea conflictului înghețat de la Nistru.Separatismul și extremismul alimentat de factori externi continuă să pericliteze grav suveranitatea și independență Republicii Moldova, să pericliteze drepturile și libertățile cetățenilor.  - elaborarea Concepției, Strategiei și Planului de Acțiuni de reglementare a conflictului din raioanele de est și reîntregirea țării;
- abordarea problemei raioanelor de est prin prisma noilor evoluții regionale şi internaționale, modificarea formatului actual de negocieri în unul heptagonal, respectând interesele naționale ale Republicii Moldova;
- promovarea prin căi diplomatice a ideii de transformare actualului aranjament de menținere a păcii din regiunea transnistreană cu o misiune multinațională polițienească civilă cu mandat internațional;
- promovarea consecventă a cereerii de retragere completă a forțelor militare străine de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova;
- continuarea dialogului bilateral cu autoproclamații lideri de la Tiraspol pe subiecte de interes reciproc, urmărind strategia pașilor mici pentru crearea condițiilor de reintegrare a raioanelor estice în spațiul juridic, economic, informațional, politic, social şi cultural al Republicii Moldova;
- extinderea în stânga Nistrului a companiei de informare cu privire la beneficiile procesului de integrare al Republicii Moldova, în special în ceea ce privește posibilitatea de valorificare de către societatea civilă și companiile din regiunea transnistreană, a Acordului de liber schimb aprofundat si cuprinzător și a regimului fără vize cu Uniunea Europeană.
8. Politizarea relațiilor interetnice, speculațiile lingvistice, istorice, privind identitatea sunt de natură să tensioneze coeziunea interetnică și socială, să determine conflicte.  - depolitizarea dezbaterilor cu privire la denumirea corectă a limbii de stat a Republicii Moldova, a identității naționale și acordarea dreptului de a emite evaluări științifice, persoanelor abilitate: lingviști, istorici, politologi;
- promovarea obligativității respectării legislației naționale a Republicii Moldova în domeniile date;
- diminuarea maximal posibilă a influenței intervențiilor informaționale din exterior în scop de destabilizare a situației interne utilizând factorul etnic și lingvistic prin eficientizarea activității Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate;
9. Reforma administrativ – teritorială. Republica Moldova, prin organizarea teritorială existentă este un stat extrem de fragmentat, dar cu un grad înalt de centralizare, fapt care afectează dezvoltarea socială și economică a unităților administrativ-teritoriale, lipsesc entitățile locale de autonomie financiar-fiscală și generează constrângeri în procesul decizional al acestora.  - elaborarea Strategiei de reformă administrativ-teritorială durabilă în conformitate cu prioritățile și standardele Uniunii Europene;
- efectuarea reformei administrativ-teritoriale prin optimizarea numărului unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi și doi, descentralizarea actului administrativ, formarea autorităților locale cu autonomie financiar-fiscală extinsă;
- realizarea reformei administrativ-teritoriale în vederea furnizării serviciilor publice de calitate, promovării dezvoltării social-economice în teritoriu și extinderii participării în procesul decizional;
- elaborarea Concepției fezabile și asumate privind atribuirea statutului special, cu largă autonomie, localităților din stânga Nistrului, creându-se suportul politico-juridic fundamentat și clar definit pentru soluționarea conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova;
- crearea mecanismelor regionale de dezvoltare a potențialului uman sub aspect educațional, științific, antreprenorial și inovativ.
10. Devalorizarea continuă a valutei naționale va determina creșterea prețurilor la resursele energetice, medicamente, alte produse și mărfuri.  - aplicarea de urgență a unui set de măsuri anti-inflaționiste de către Banca Națională a Moldovei;
- coordonarea mai bună a politicilor economice: politica monetară, fiscală, valutară, salarială, protecția concurenței;
- reglementarea și supravegherea bancară mai strictă în scopul neadmiterii implicării băncilor comerciale în operațiuni riscante.
11. Dependența excesivă de gazul și petrolul din Federația Rusă,combinată cu incapacitatea de diversificare a pieții și de valorificare a resurselor energetice alternative.  - examinarea opțiunilor de diversificare a surselor externe de aprovizionare cu gaze naturale, inclusiv prin realizarea conexiunii gazoductului Iași-Ungheni la rețeaua națională de distribuție a gazelor naturale;
- sprijinirea politică și financiară proiectelor care vizează valorificarea resurselor regenerabile de energie;
- integrarea infrastructurii energetice existente în cadrul piețelor regionale;
- construcția unor depozite de petrol și gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova, care vor fi folosite în cazuri excepționale de criză.
12. Perpetuarea crizei demografice, ca rezultat al scăderii natalității, creșterii mortalității și refluxului migrațional, combinate cu lipsa unor mecanisme funcționale de (re)atragere a resurselor umane va continua să afecteze nivelul de dezvoltare social-economic.  - elaborarea Strategiei naționale în domeniul dezvoltării resurselor umane;
- elaborarea unui set de politici și strategii, cu atragerea fondurilor europene, menit să atenueze efectele sociale ale crizei demografice.
- implementarea unor măsuri de încurajare a natalității prin crearea facilităților sociale, alocațiilor financiare, reducerilor fiscale substanțiale pentru familiile cu copii;
- îmbunătățirea oportunităților de acces la serviciile de creșă pentru reintegrarea facilă în câmpul muncii a femeilor;
- dezvoltarea economiei de piață, intensificarea luptei cu corupția și încurajarea antreprenoriatului, asigurîndu-se un mediu favorabil pentru creșterea locurilor de muncă, pentru diminuarea exodului de specialiști și reîntoarcerea în țară a tinerilor;
- elaborarea unor politici eficiente de colaborare a autorităților de stat cu migranții din Republica Moldova.
13. Sporirea interferenței politicului cu businessul, cu sectorul economic tenebros, cu oameni de afaceri compromiși, dar și fenomenul corupției va submina autoritatea instituțiilor statale și diminua încrederea cetățenilor în autorități și în lege, va reține investițiile.  - elaborarea cadrului juridic adecvat, inclusiv adoptarea Legii cu privire la finanțarea partidelor politice și perfecționarea legislației în vigoare privind combaterea corupției și transparența activității politice și electorale privind utilizarea fondurilor publice;
- depolitizarea agențiilor de control și supraveghere a activității de antreprenoriat în vederea eliminării favoritismului politic;
- fortificarea instituțiilor democratice, promovarea bunei guvernări și supremației legii în vederea dezvoltării unei economii funcționale de piață;
- realizarea reformei administrației publice centrale, implementarea principiilor meritocratice în promovarea funcționarilor publici;
14. Recensământul 2014 eșuat va prejudicia elaborarea și promovarea politicilor sociale eficiente, va provoca îndoieli în legitimitatea scrutinelor electorale, altor măsuri politico-juridice, va declanșa o reacție negativă a utilizatorilor de date, dar și a finanțatorilor.  - utilizarea doar parțială a rezultatelor recensământului 2014 în elaborarea promovarea politicilor sociale;
- aplicarea unor metodologii statistico-sociologice adecvate realităților din Republica Moldova pentru remedierea erorilor.
15. Multitudinea de surse mass-media. În lipsa unor norme stimulatorii pentru libertatea de exprimare și a unei finanțări transparente a instituțiilor media pot apărea premise pentru manipularea opiniei publice, îndeosebi din exterior.  - elaborarea cadrului juridic adecvat și perfecționarea legislației în vigoare privind asigurarea transparenței finanțării instituțiilor media;
- protejarea spațiului informațional național prin realizarea măsurilor de prevenire și de combatere a propagandei de dezinformare a opiniei publice, capabile să creeze tensiuni sociale, în speță, în contextul războiului din Ucraina și provocărilor din estul Republicii Moldova;
- protecția patrimoniului lingvistic și cultural-național, asigurarea pluralismului de opinie și social-politic;
- instruirea cetățenilor privind necesitatea documentării din surse de informație diferite și alternative.

 

Comments are closed.