Fenomenul migraţiei, discutat la Academia de Ştiinţe, în cadrul unei mese rotunde

La 17 februarie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc Masa rotundă cu genericul „Politici migraţionale în ţările de origine şi în cele de destinaţie: efecte sociopolitice şi demografice”, eveniment organizat de Centrul Cercetări Strategice din cadrul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice (ICJP) al AŞM.

La eveniment au participat dr.hab., prof. Victor Moraru, coordonator al Secţiei ştiinţe sociale şi economice, dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice, membri ai comunităţii ştiinţifice şi universitare, reprezentanţi ai societăţii civile, autorităţilor publice centrale, mass-media. Manifestarea a fost moderată de dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir, directorul ICJP şi dr. Vitalie Varzari, directorul Centrului Cercetări Strategice al ICJP.

În deschiderea evenimentului, directorul ICJP al AŞM, dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir a menţionat faptul că fenomenul migraţiei este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Oameni dintotdeauna au migrat dintr-o regiune în alta, de pe un continent pe altul, motivele fiind cele mai diverse – căutarea unui loc de muncă, unui loc de trai mai favorabil din punct de vedere al condiţiilor climaterice, amplasării geografice, dar si alte circumstanţe. Explozia migraţiei care s-a produs cu precădere la intersecţia anilor ’90, a fost determinată în mare parte de criza care afectase, în special, statele post-socialiste, printre care si Republica Moldova, oamenii fiind nevoiţi să plece în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi întreţine familiile. Subliniind semnificaţia evenimentului, directorul Cuşnir a remarcat că este important ca în rezultatul schimbului de opinii să fie scoase în evidenţă atât momentele pozitive, cât şi aspectele negative al acestui fenomen, invocând în primul rând exodul de creieri, braţelor de muncă calificate etc. şi identificarea soluţiilor de redresare a situaţiei.

În comunicarea sa dr. hab., prof. Victor Moraru, coordonatorul Secţiei ştiinţe sociale şi economice a AŞM, a făcut referire la potenţialul migraţiei în descoperirea noilor paradigme sociale. Vorbitorii au remarcat faptul că migranţii înalt calificaţi sunt căutaţi peste tot, indiferent de originea, genul sau vârsta lor. Potrivit Departamentului Naţiunilor Unite pentru Afaceri Economice şi Sociale, migraţia internaţională în 2013 a ajuns la 232 milioane de oameni în întreaga lume, constituind aproape 3,2% din populaţia lumii. Este evident că migraţia elitelor ştiinţifice şi intelectuale este doar o mică parte a fluxurilor de populaţie. Totuşi, ea rămâne extrem de importantă, deoarece reprezintă o provocare majoră pentru formarea persoanelor care ştiu că posedă o resursă de valoare inegalabilă la nivel mondial. Totodată, a fost invocat faptul că de 20 de ani, acest fenomen a devenit o ameninţare, dar şi o oportunitate pentru procesul general de dezvoltare în unele regiuni ale lumii, iar Europa de Sud-Est nu reprezintă o excepţie.

Participanţii la eveniment au reliefat că societăţile, decidenţii politici şi specialiştii, începând cu anii 2000, îşi schimbă treptat abordările cu privire la migraţia internaţională dintr-o viziune pesimistă (care percepe migraţia exclusiv în calitate de ameninţare la adresa socio-economică a ţărilor de origine) într-o viziune optimistă: care percepe procesul migraţional în calitate de oportunitate pentru dezvoltarea ţărilor de origine, ţărilor de destinaţie pentru migranţii internaţionali.

Migranţii calificaţi, susţin aceştia, reprezintă cu siguranţă o plus-valoare pentru ţările lor de destinaţie. Potrivit unei analize a OECD, există dovezi empirice care demonstrează că migranţii înalt calificaţi pot contribui la creşterea productivităţii, la mai multe iniţiative antreprenoriale şi la crearea oportunităţilor comerciale pentru regiunile gazdă. Unele exemple ale ţărilor în curs de dezvoltare au demonstrat existenţa unor astfel de modele de valorificare a experienţei, cunoştinţelor şi competenţelor acumulate peste hotare în beneficiul ţării de origine, iar Republica Moldova nu reprezintă o excepţie în acest sens. Intenţiile de reîntoarcere ale moldovenilor ar putea creşte, consideră experţii, dacă ei ar avea convingerea că Moldova le poate oferi un mediu socio-economic favorabil cu perspective adecvate de carieră. Totuşi, din moment ce condiţiile economice şi politice din Moldova rămân incerte, migranţii moldoveni ar putea să decidă stabilirea lor peste hotare pentru o perioadă nedeterminată.

În opinia specialiştilor, principalele cauze ale migraţiei din Republica Moldova, rămân a fi cele economice: salarii mici în ţara de origine, combinate cu condiţiile socio-economice mai favorabile în ţările UE dar şi veniturile mai mari în Federaţia Rusă.

Evenimentul a abordat şi alte subiecte ce vizează caracteristicile migraţiei externe şi interne din Republica Moldova, conexiunea dintre fenomenul migraţiei şi politicile de dezvoltare, subiectul cetăţeniei în contextul migraţiei, impactul migraţiei informale, criza demografică în contextul migraţiei externe, exodul de creiere vs. valorificarea capitalului uman emigrat, rolul migraţiei în integrarea Euro-Atlantică etc.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM

sursa: www.asm.md

 

Comments are closed.