Marcarea Zilei Europei

1_1
În contextul Zilei Europei, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM a desfășurat, pe 7-8 mai curent, ediția a VIII-a a Conferinței științifico-practice internaționale, cu genericul „Dezvoltarea și cooperarea în Europa Centrală și de Est în contextul geopolitic actual”, consacrată acestui eveniment.
La manifestare au participat cercetători științifici de la instituțiile partenere ale IGJP al AȘM, împreună cu care au fost realizate proiecte bilaterale comune de cercetare și anume: Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (București) și Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus (Minsk).
Evenimentul  a fost inaugurat de directorul ICJP al AȘM, dr. hab., prof. Valeriu Cuşnir. În cuvântul său de deschidere directorul a remarcat tradiția organizării și desfășurării de către Institut a unui for științific consacrat Zilei Europei în Republica Moldova, subliniind că la aceste acțiuni se abordează  probleme și se identifică soluții pentru a contribui la realizarea parcursului european al Republicii Moldova. Profesorul Cuşnir a amintit că s-au împlinit 25 de ani de la primul pod de flori, eveniment care se înscrie în procesele și acțiunile de restabilire a unității Europei, inclusiv prin realizarea unei valori fundamentale și anume, libertatea circulației persoanelor. „Uniunea Europeană nu se este un vis irealizabil pentru cetățenii Republicii Moldova,  trebuie însă de realizat modernizarea prin reforme, dar în condițiile ca și cetățeni să resimtă efectul lor benefic”, a specificat directorul institutului.
Prezent la întrunire, m.c. Ion Guceac, vicepreşedinte al AŞM a transmis participanţilor un mesaj de salut din partea conducerii AŞM, reliefând în același timp, semnificația sărbătorii Zilei Europei în Republica Moldova. Domnia Sa a precizat că suita de evenimente care este inclusă într-un Plan de acțiuni, adoptat la nivel de Guvern contribuie la o mai bună familiarizare cu valorile și tradițiile statelor comunitare, dar și la asigurarea ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova. “Sigur că noi, cei care venim din ştiinţă, suntem chemaţi să prezentăm argumentări ştiinţifice în ceea ce ţine de cadrul instituţional, impactul acestui subiect asupra vieţii interne”, a relevat profesorul Guceac, apreciind faptul că evenimentul este organizat de un comitet solid, internaţional, fapt ce demonstrează că treptat se extinde arealul de comunicare şi se conjugă eforturile cu colegii din ţările partenere în scopul realizării obiectivelor comune.
Coordonatorul Secției Științe Sociale și Economice a AȘM, dr. hab., prof. Victor Moraru, a menționat în luarea sa de cuvânt că circulația ideilor este una dintre valorile esențiale ale Uniunii Europene, iar desfășurarea forurilor științifico-practice se dovedește a fi o importantă ocazie pentru mobilizarea eforturilor intelectuale în vederea inițierii de noi proiecte. „Constant cu satisfacție deosebită faptul că la conferință sunt prezenți partenerii de durată ai ICJP al AȘM, dat fiind că am realizat mai multe  proiecte bilaterale, iar din luna aprilie a anului curent a demarat altul, consacrat unor probleme fundamentale de metodologie a cercetării științifice”, a afirmat profesorul Moraru.
Evenimentul şi-a continuat lucrările cu o sesiune de comunicări. În raportul științific „Implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: realizări și deficiențe” dr. hab. Victor Juc, vicedirectorul ICJP al AȘM a supus analizei relațiile dintre cele două părți în contextul implementării provizorii a Acordului. Vicedirectorul Juc a venit cu argumentul  că acesta nu aduce atingere suveranității de stat, nu presupune cedări prerogativelor suverane și nici instituirea administrării din exterior, nu vine în contradicție cu statutul de neutralitate a Republicii Moldova și abordează întregul teritoriu al Republicii Moldova în integritate, dar vine cu unele derogări ce vizează liberul schimb în raport cu raioanele de est. Dat fiind că integrarea europeană se dovedeşte a fi un proces bidimensional, iar autoritățile Republicii Moldova au încetinit procesele de reformă, „Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga din 21-22 mai 2015, nu este exclus că va fi un for științifico-practic în domeniul filosofiei integrării europene”, a subliniat profesorul Juc, cu promisiuni, apeluri și reconceptualizări, dar fără rezultate notabile și fezabile.
În prezentarea sa „Fenomenul globalizării și integrării regionale: analiza filosofico-metodologică”, dr., conf. univ, Alexandr. Cervinski, Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus a susținut vectorul eurasiatic în calitate de prioritate strategică a statului Belarus, dar a conferenţiat  și asupra diversificării, exprimate prin relații comerciale pe alte direcții, în cadrul cărora statele Uniunii Europene le revine întâietatea. „Republica Belarus tinde să-și realizeze eficient interesele naționale – nu exportă materie primă, importă din Federația Rusă petrol, îl prelucrează și îl exportă în formă de produs finit în Federația Rusă”, a afirmat cercetătorul.
În ședința în plen a fost expus şi raportul „Dezvoltarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova în actuale conjunctură regională”, prezentat de dr. Cristian Sima, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.  Cercetătorul a pus în lumină dinamica relațiilor comerciale dintre părți, oprindu-se, în special, la perioada 2010-2014. Argumentând cu cifre concrete, conferenţiarul bucureştean a concluzionat că „relațiile româno-moldave nu se ridică la potențialul și la nivelul pe care le-ar putea înregistra unele cauze fiind instabilitatea legislativă și starea mediul de afaceri”.
Sesiunea de comunicări științifice s-a desfășurat în trei secții – Economie și Sociologie; Cercetări Filosofice; Științe Politice și Relații Internaționale, fiind elucidate mai multe aspecte ce vizează construcția europeană, politicile comunitare, activitatea autorităților naționale, reformele instituționale, filosofia proceselor integraționiste ș.a.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
1_1 2_2 3_3 4_4 5_5 6_6 7_7 8_8
Sursa: www.asm.md

Comments are closed.